Din 2 august 2026, noi reguli pentru inteligența artificială în UE

Din data de 2 august 2026, Oficiul pentru Inteligență Artificială al Comisiei Europene, împreună cu autoritățile naționale, vor începe aplicarea Actului privind IA (AI Act), introducând obligații noi de transparență pentru dezvoltatorii și utilizatorii sistemelor de inteligență artificială.

Potrivit Comisiei Europene, scopul acestor măsuri urmărește să limiteze riscurile de înșelare și manipulare și permite utilizatorilor să ia decizii informate atunci când consumă conținut online. De asemenea, oferă companiilor obligații mai clare și o modalitate practică de a demonstra conformitatea.

Una dintre cele mai importante schimbări este obligația ca chatboturile și alte sisteme interactive de IA, să informeze în mod clar utilizatorii că discută cu o entitate IA și nu cu o persoană.

În plus, deepfake-urile (imaginile, videoclipurile sau materialele audio editate ori generate cu ajutorul IA) vor trebui etichetate. Totodată, conținutul generat sau modificat prin IA va trebui să conțină marcaje lizibile automat, pentru a putea fi detectat mai ușor.

Din aceeași dată, Oficiul pentru Inteligență Artificială, al Comisiei Europene, poate începe aplicarea efectivă a prevederilor Regulamentului privind Inteligența Artificială.

Oficiul pentru IA poate acorda acum atenție, prin aplicarea noilor reguli stabilite, și furnizoriilor de modele de IA cu scop general (GPAI), care pot fi integrate într-o gamă largă de aplicații și servicii.
Regulile acoperă chiar și cele mai avansate modele GPAI care pot prezenta riscuri sistemice. Furnizorii acestor modele trebuie să îndeplinească obligații suplimentare pentru a aborda riscurile de prejudicii la scară largă, precum riscuri legate de incidente chimice, biologice, radiologice și nucleare, pierderea controlului, infracțiuni cibernetice, manipulare dăunătoare și amenințări la adresa drepturilor fundamentale. Ei trebuie, de asemenea, să abordeze riscuri care au atras recent atenția publică, inclusiv riscuri pentru securitatea cibernetică europeană și riscuri legate de IA care acționează în afara controlului uman.

Toți furnizorii de modele GPAI, vor avea obligația să:

  • documenteze anumite informații și să le furnizeze autorităților competente sau furnizorilor din aval;
  • implementeze o politică privind drepturile de autor;
  • publice un rezumat suficient de detaliat al conținutului utilizat pentru antrenarea modelelor.

AI Act interzice și o serie de utilizări a sistemelor considerate deosebit de periculoase. Printre acestea se numără sistemele care:

  • manipulează comportamentul oamenilor într-un mod dăunător;
  • exploatează vulnerabilități diferitor persoane în mod nociv;
  • realizează evaluări nedrepte a diferitor oameni, în moduri în care pot afecta drepturile acestora.

Cine verifică respectarea regulilor

Responsabilitatea pentru aplicarea noilor norme este împărțită între trei entități.
Conform informațiilor oferite de reprezentanții Comisiei Europene, Oficiul pentru IA aplică regulile pentru sistemele de IA oferite de același furnizor ca modelul GPAI care stă la bază. Acesta acoperă și sistemele integrate în platforme online sau motoare de căutare online foarte mari desemnate în temeiul Actului privind Serviciile Digitale.
Autoritățile naționale competente vor controla restul sistemelor de IA, în timp ce Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) va controla sistemele de IA utilizate de instituțiile, organismele și agențiile Uniunii Europene.
Aplicarea eficientă va depinde, de asemenea, de faptul că statele membre se asigură că autoritățile naționale competente sunt desemnate corespunzător și dispun de resurse adecvate.

Noi instrumente pentru sesizarea încălcărilor

Comisia Europeană a lansat și o serie de instrumente prin care pot fi raportate posibile încălcări ale AI Act.
Persoanele fizice și juridice pot utiliza Instrumentul de Plângeri (https://ai-act-complaints.integrityline.app/) pentru a raporta presupuse încălcări ale AI Act de către furnizorii de sisteme de IA supravegheați de Oficiul pentru IA.
Persoanele care lucrează cu furnizori de sisteme de IA sau modele GPAI pot utiliza Instrumentul pentru Avertizori de Integritate (https://ai-act-whistleblower.integrityline.app/) pentru a raporta în siguranță posibile încălcări ale Actului.
Este disponibil și un canal dedicat pentru furnizorii din aval care construiesc sisteme de IA pe baza modelelor cu scop general și doresc să raporteze presupuse încălcări ale Actului de către furnizorii acestor modele.

Toate informațiile primite de către Oficiul pentru IA, prin acest instrument, vor fi tratate confidențial.

Cod de bune practici privind transparența conținutului generat de AI

Tot pe 2 august, intră în aplicare obligațiile prevăzute de articolul 50 din AI Act privind transparența conținutului generat de inteligența artificială.
Pentru a facilita respectarea acestor cerințe, Comisia Europeană a aprobat un Cod de bune practici privind transparența conținutului generat de AI.
Deși aderarea la cod este voluntară, cerințele de transparență din articolul 50 sunt obligații legale. Comisia și Consiliul IA au confirmat că acest cod este un instrument voluntar adecvat pentru a demonstra conformitatea cu obligațiile de transparență din AI Act.
Codul are două secțiuni:

  • Secțiunea 1: Furnizori – Reguli pentru marcarea și detectarea conținutului generat sau manipulat de IA;
  • Secțiunea 2: Utilizatori – Reguli pentru etichetarea deepfake‑urilor și a textelor generate sau manipulate de IA.

Comisia a pus la dispoziție inclusiv un set oficial de pictograme pe care utilizatorii sistemelor generative de IA le pot folosi pentru a eticheta conținutul generat de IA.

Până la sfârșitul lunii iulie 2026, aproximativ 190 de organizații din domenii precum tehnologia informației, telecomunicații, educație și comerț au semnat Codul de bune practici.
Aproximativ jumătate dintre semnatari sunt companii mici sau recent înființate, ceea ce demonstrează interesul ridicat al întregului ecosistem AI pentru respectarea noilor reguli europene.
Printre companiile importante care și-au asumat aplicarea codului se numără:

  • Secțiunea 1: Aleph Alpha, Anthropic, Black Forest Labs, Cohere, Google, Meta, Microsoft, Mistral, OpenAI, Synthesia.
  • Secțiunea 2: Bulgari, Fastweb, Getty Images, Iberdrola, Lenovo, Lufthansa.

Un pas important pentru reglementarea IA în Europa

Intrarea în vigoare a acestor prevederi reprezintă una dintre cele mai importante etape în implementarea AI Act, primul cadru legislativ complet din lume, dedicat reglementării inteligenței artificiale.

Prin noile reguli, Uniunea Europeană urmărește să ofere cetățenilor mai multă transparență și protecție în utilizarea tehnologiilor de IA, în timp ce companiile beneficiază de un cadru comun care le oferă predictibilitate și claritate în respectarea obligațiilor legale.

Din 2 august 2026, noi reguli pentru inteligența artificială în UE

Din data de 2 august 2026, Oficiul pentru Inteligență Artificială al Comisiei Europene, împreună cu autoritățile naționale, vor începe aplicarea Actului privind IA (AI Act), introducând obligații noi de transparență pentru dezvoltatorii și utilizatorii sistemelor de inteligență artificială.

Potrivit Comisiei Europene, scopul acestor măsuri urmărește să limiteze riscurile de înșelare și manipulare și permite utilizatorilor să ia decizii informate atunci când consumă conținut online. De asemenea, oferă companiilor obligații mai clare și o modalitate practică de a demonstra conformitatea.

Una dintre cele mai importante schimbări este obligația ca chatboturile și alte sisteme interactive de IA, să informeze în mod clar utilizatorii că discută cu o entitate IA și nu cu o persoană.

În plus, deepfake-urile (imaginile, videoclipurile sau materialele audio editate ori generate cu ajutorul IA) vor trebui etichetate. Totodată, conținutul generat sau modificat prin IA va trebui să conțină marcaje lizibile automat, pentru a putea fi detectat mai ușor.

Din aceeași dată, Oficiul pentru Inteligență Artificială, al Comisiei Europene, poate începe aplicarea efectivă a prevederilor Regulamentului privind Inteligența Artificială.

Oficiul pentru IA poate acorda acum atenție, prin aplicarea noilor reguli stabilite, și furnizoriilor de modele de IA cu scop general (GPAI), care pot fi integrate într-o gamă largă de aplicații și servicii.
Regulile acoperă chiar și cele mai avansate modele GPAI care pot prezenta riscuri sistemice. Furnizorii acestor modele trebuie să îndeplinească obligații suplimentare pentru a aborda riscurile de prejudicii la scară largă, precum riscuri legate de incidente chimice, biologice, radiologice și nucleare, pierderea controlului, infracțiuni cibernetice, manipulare dăunătoare și amenințări la adresa drepturilor fundamentale. Ei trebuie, de asemenea, să abordeze riscuri care au atras recent atenția publică, inclusiv riscuri pentru securitatea cibernetică europeană și riscuri legate de IA care acționează în afara controlului uman.

Toți furnizorii de modele GPAI, vor avea obligația să:

  • documenteze anumite informații și să le furnizeze autorităților competente sau furnizorilor din aval;
  • implementeze o politică privind drepturile de autor;
  • publice un rezumat suficient de detaliat al conținutului utilizat pentru antrenarea modelelor.

AI Act interzice și o serie de utilizări a sistemelor considerate deosebit de periculoase. Printre acestea se numără sistemele care:

  • manipulează comportamentul oamenilor într-un mod dăunător;
  • exploatează vulnerabilități diferitor persoane în mod nociv;
  • realizează evaluări nedrepte a diferitor oameni, în moduri în care pot afecta drepturile acestora.

Cine verifică respectarea regulilor

Responsabilitatea pentru aplicarea noilor norme este împărțită între trei entități.
Conform informațiilor oferite de reprezentanții Comisiei Europene, Oficiul pentru IA aplică regulile pentru sistemele de IA oferite de același furnizor ca modelul GPAI care stă la bază. Acesta acoperă și sistemele integrate în platforme online sau motoare de căutare online foarte mari desemnate în temeiul Actului privind Serviciile Digitale.
Autoritățile naționale competente vor controla restul sistemelor de IA, în timp ce Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) va controla sistemele de IA utilizate de instituțiile, organismele și agențiile Uniunii Europene.
Aplicarea eficientă va depinde, de asemenea, de faptul că statele membre se asigură că autoritățile naționale competente sunt desemnate corespunzător și dispun de resurse adecvate.

Noi instrumente pentru sesizarea încălcărilor

Comisia Europeană a lansat și o serie de instrumente prin care pot fi raportate posibile încălcări ale AI Act.
Persoanele fizice și juridice pot utiliza Instrumentul de Plângeri (https://ai-act-complaints.integrityline.app/) pentru a raporta presupuse încălcări ale AI Act de către furnizorii de sisteme de IA supravegheați de Oficiul pentru IA.
Persoanele care lucrează cu furnizori de sisteme de IA sau modele GPAI pot utiliza Instrumentul pentru Avertizori de Integritate (https://ai-act-whistleblower.integrityline.app/) pentru a raporta în siguranță posibile încălcări ale Actului.
Este disponibil și un canal dedicat pentru furnizorii din aval care construiesc sisteme de IA pe baza modelelor cu scop general și doresc să raporteze presupuse încălcări ale Actului de către furnizorii acestor modele.

Toate informațiile primite de către Oficiul pentru IA, prin acest instrument, vor fi tratate confidențial.

Cod de bune practici privind transparența conținutului generat de AI

Tot pe 2 august, intră în aplicare obligațiile prevăzute de articolul 50 din AI Act privind transparența conținutului generat de inteligența artificială.
Pentru a facilita respectarea acestor cerințe, Comisia Europeană a aprobat un Cod de bune practici privind transparența conținutului generat de AI.
Deși aderarea la cod este voluntară, cerințele de transparență din articolul 50 sunt obligații legale. Comisia și Consiliul IA au confirmat că acest cod este un instrument voluntar adecvat pentru a demonstra conformitatea cu obligațiile de transparență din AI Act.
Codul are două secțiuni:

  • Secțiunea 1: Furnizori – Reguli pentru marcarea și detectarea conținutului generat sau manipulat de IA;
  • Secțiunea 2: Utilizatori – Reguli pentru etichetarea deepfake‑urilor și a textelor generate sau manipulate de IA.

Comisia a pus la dispoziție inclusiv un set oficial de pictograme pe care utilizatorii sistemelor generative de IA le pot folosi pentru a eticheta conținutul generat de IA.

Până la sfârșitul lunii iulie 2026, aproximativ 190 de organizații din domenii precum tehnologia informației, telecomunicații, educație și comerț au semnat Codul de bune practici.
Aproximativ jumătate dintre semnatari sunt companii mici sau recent înființate, ceea ce demonstrează interesul ridicat al întregului ecosistem AI pentru respectarea noilor reguli europene.
Printre companiile importante care și-au asumat aplicarea codului se numără:

  • Secțiunea 1: Aleph Alpha, Anthropic, Black Forest Labs, Cohere, Google, Meta, Microsoft, Mistral, OpenAI, Synthesia.
  • Secțiunea 2: Bulgari, Fastweb, Getty Images, Iberdrola, Lenovo, Lufthansa.

Un pas important pentru reglementarea IA în Europa

Intrarea în vigoare a acestor prevederi reprezintă una dintre cele mai importante etape în implementarea AI Act, primul cadru legislativ complet din lume, dedicat reglementării inteligenței artificiale.

Prin noile reguli, Uniunea Europeană urmărește să ofere cetățenilor mai multă transparență și protecție în utilizarea tehnologiilor de IA, în timp ce companiile beneficiază de un cadru comun care le oferă predictibilitate și claritate în respectarea obligațiilor legale.

Din 2 august 2026, noi reguli pentru inteligența artificială în UE

Din data de 2 august 2026, Oficiul pentru Inteligență Artificială al Comisiei Europene, împreună cu autoritățile naționale, vor începe aplicarea Actului privind IA (AI Act), introducând obligații noi de transparență pentru dezvoltatorii și utilizatorii sistemelor de inteligență artificială.

Potrivit Comisiei Europene, scopul acestor măsuri urmărește să limiteze riscurile de înșelare și manipulare și permite utilizatorilor să ia decizii informate atunci când consumă conținut online. De asemenea, oferă companiilor obligații mai clare și o modalitate practică de a demonstra conformitatea.

Una dintre cele mai importante schimbări este obligația ca chatboturile și alte sisteme interactive de IA, să informeze în mod clar utilizatorii că discută cu o entitate IA și nu cu o persoană.

În plus, deepfake-urile (imaginile, videoclipurile sau materialele audio editate ori generate cu ajutorul IA) vor trebui etichetate. Totodată, conținutul generat sau modificat prin IA va trebui să conțină marcaje lizibile automat, pentru a putea fi detectat mai ușor.

Din aceeași dată, Oficiul pentru Inteligență Artificială, al Comisiei Europene, poate începe aplicarea efectivă a prevederilor Regulamentului privind Inteligența Artificială.

Oficiul pentru IA poate acorda acum atenție, prin aplicarea noilor reguli stabilite, și furnizoriilor de modele de IA cu scop general (GPAI), care pot fi integrate într-o gamă largă de aplicații și servicii.
Regulile acoperă chiar și cele mai avansate modele GPAI care pot prezenta riscuri sistemice. Furnizorii acestor modele trebuie să îndeplinească obligații suplimentare pentru a aborda riscurile de prejudicii la scară largă, precum riscuri legate de incidente chimice, biologice, radiologice și nucleare, pierderea controlului, infracțiuni cibernetice, manipulare dăunătoare și amenințări la adresa drepturilor fundamentale. Ei trebuie, de asemenea, să abordeze riscuri care au atras recent atenția publică, inclusiv riscuri pentru securitatea cibernetică europeană și riscuri legate de IA care acționează în afara controlului uman.

Toți furnizorii de modele GPAI, vor avea obligația să:

  • documenteze anumite informații și să le furnizeze autorităților competente sau furnizorilor din aval;
  • implementeze o politică privind drepturile de autor;
  • publice un rezumat suficient de detaliat al conținutului utilizat pentru antrenarea modelelor.

AI Act interzice și o serie de utilizări a sistemelor considerate deosebit de periculoase. Printre acestea se numără sistemele care:

  • manipulează comportamentul oamenilor într-un mod dăunător;
  • exploatează vulnerabilități diferitor persoane în mod nociv;
  • realizează evaluări nedrepte a diferitor oameni, în moduri în care pot afecta drepturile acestora.

Cine verifică respectarea regulilor

Responsabilitatea pentru aplicarea noilor norme este împărțită între trei entități.
Conform informațiilor oferite de reprezentanții Comisiei Europene, Oficiul pentru IA aplică regulile pentru sistemele de IA oferite de același furnizor ca modelul GPAI care stă la bază. Acesta acoperă și sistemele integrate în platforme online sau motoare de căutare online foarte mari desemnate în temeiul Actului privind Serviciile Digitale.
Autoritățile naționale competente vor controla restul sistemelor de IA, în timp ce Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) va controla sistemele de IA utilizate de instituțiile, organismele și agențiile Uniunii Europene.
Aplicarea eficientă va depinde, de asemenea, de faptul că statele membre se asigură că autoritățile naționale competente sunt desemnate corespunzător și dispun de resurse adecvate.

Noi instrumente pentru sesizarea încălcărilor

Comisia Europeană a lansat și o serie de instrumente prin care pot fi raportate posibile încălcări ale AI Act.
Persoanele fizice și juridice pot utiliza Instrumentul de Plângeri (https://ai-act-complaints.integrityline.app/) pentru a raporta presupuse încălcări ale AI Act de către furnizorii de sisteme de IA supravegheați de Oficiul pentru IA.
Persoanele care lucrează cu furnizori de sisteme de IA sau modele GPAI pot utiliza Instrumentul pentru Avertizori de Integritate (https://ai-act-whistleblower.integrityline.app/) pentru a raporta în siguranță posibile încălcări ale Actului.
Este disponibil și un canal dedicat pentru furnizorii din aval care construiesc sisteme de IA pe baza modelelor cu scop general și doresc să raporteze presupuse încălcări ale Actului de către furnizorii acestor modele.

Toate informațiile primite de către Oficiul pentru IA, prin acest instrument, vor fi tratate confidențial.

Cod de bune practici privind transparența conținutului generat de AI

Tot pe 2 august, intră în aplicare obligațiile prevăzute de articolul 50 din AI Act privind transparența conținutului generat de inteligența artificială.
Pentru a facilita respectarea acestor cerințe, Comisia Europeană a aprobat un Cod de bune practici privind transparența conținutului generat de AI.
Deși aderarea la cod este voluntară, cerințele de transparență din articolul 50 sunt obligații legale. Comisia și Consiliul IA au confirmat că acest cod este un instrument voluntar adecvat pentru a demonstra conformitatea cu obligațiile de transparență din AI Act.
Codul are două secțiuni:

  • Secțiunea 1: Furnizori – Reguli pentru marcarea și detectarea conținutului generat sau manipulat de IA;
  • Secțiunea 2: Utilizatori – Reguli pentru etichetarea deepfake‑urilor și a textelor generate sau manipulate de IA.

Comisia a pus la dispoziție inclusiv un set oficial de pictograme pe care utilizatorii sistemelor generative de IA le pot folosi pentru a eticheta conținutul generat de IA.

Până la sfârșitul lunii iulie 2026, aproximativ 190 de organizații din domenii precum tehnologia informației, telecomunicații, educație și comerț au semnat Codul de bune practici.
Aproximativ jumătate dintre semnatari sunt companii mici sau recent înființate, ceea ce demonstrează interesul ridicat al întregului ecosistem AI pentru respectarea noilor reguli europene.
Printre companiile importante care și-au asumat aplicarea codului se numără:

  • Secțiunea 1: Aleph Alpha, Anthropic, Black Forest Labs, Cohere, Google, Meta, Microsoft, Mistral, OpenAI, Synthesia.
  • Secțiunea 2: Bulgari, Fastweb, Getty Images, Iberdrola, Lenovo, Lufthansa.

Un pas important pentru reglementarea IA în Europa

Intrarea în vigoare a acestor prevederi reprezintă una dintre cele mai importante etape în implementarea AI Act, primul cadru legislativ complet din lume, dedicat reglementării inteligenței artificiale.

Prin noile reguli, Uniunea Europeană urmărește să ofere cetățenilor mai multă transparență și protecție în utilizarea tehnologiilor de IA, în timp ce companiile beneficiază de un cadru comun care le oferă predictibilitate și claritate în respectarea obligațiilor legale.

Discover more from CATEGORIC

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading